30 de studenţi au învăţat despre obiceiurile, tradiţiile şi superstiţiile maramureşene, la Ieud

Asociaţia Liga Studenţilor „Pintea Viteazul" a derulat, în cadrul proiectului „Cultură urbană vs cultură tradiţională" o tabără de instruire cu tematică culturală. 30 de studenţi ai Universităţii de Nord au stat două zile la Ieud, loc încărcat de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii.

Participanţii au avut ocazia să dezbată subiecte ca specificul portului maramureşean, relaţia ţăranului cu biserica, superstiţii rurale, băuturi şi mâncare tradiţională maramureşeană şi obiceiuri de sărbători. Au fost atinse şi teme care presupun o cercetare mai amănunţită precum turismul rural vs turismul cultural, modalităţi de valorificare a patrimoniului cultural maramureşean în cadrul Uniunii Europene şi semnificaţia identităţii de maramureşean.

Totodată, în cadrul taberei studenţii au avut ocazia să viziteze diferite obiective turistice care dau faimă judeţului Maramureş precum şi să observe pe viu o nuntă tradiţională, la care toţi nuntaşii erau îmbrăcaţi în portul popular, desfăşurând diferite obiceiuri tradiţionale cu ocazia acestui moment fericit din viaţa oamenilor. Scopul acestei activităţi a fost acela de a crea un grup suport al proiectului, grup care urmează să fie implicat în mod direct în toate activităţile viitoare. Proiectul „Cultură urbană vs cultură tradiţională" este finanţat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European.

sursa: Adevarul

Constructorii de la UpGround sunt platiti in apartamente

Dezvoltatorii proiectului UpGround din Pipera au cedat printr-un acord de tip barter 60 de apartamente catre firma Lufin Construct, unul dintre constructorii ansamblului rezidential, a carui finalizare este programata pentru luna august a anului viitor.

Citeste mai mult pe Ziarul financiar

Port de agrement in insula Pescarusul din Orsova

Primaria municipiului Orsova a demarat in insula Pescarusul un proiect de amenajare a unui port de agrement cu o capacitate de 40 de nave cu o lungime cuprinsa intre opt si zece metri, a declarat marti primarul localitatii, Constantin Bragaru.

Potrivit primarului, proiectul vizeaza si crearea unei zone de promenada pe o distanta de 2.150 metri, executia unor lucrari de aparare mal pe o lungime a Golfului Cerna de 820 metri si un spatiu de parcare a ambarcatiunilor de croaziera pentru 20 locuri.

"In prima faza a proiectului deja am executat patru pontoane pentru acostarea navelor cu turisti. Aducerea infrastructurii turistice portuara la standarde europene ne va da posibilitatea sa atragem in orasul Orsova cat mai multi turisti, din tara si strainatate" - a precizat Bragaru. Suma destinata tuturor lucrarilor efectuate sau in curs de executie la kilometrul fluvial 954 al Dunarii, de 4,79 milioane euro, provine de la Uniunea Europeana si Guvernul Romaniei. AGERPRES

Arhitectura acoperisurilor din stuf ale caselor din Delta este agresata pana la disparitie

Aceasta este una din marile probleme de care se lovesc arhitectii si concluzia arhitectului Bruno Andresoiu, de la Igloo Architecture, care a prezentat in cea de-a patra zi a Scolii de arhitectura si design interior 1001Case. "Peste tot se construieste in Delta Dunarii. Se construieste extrem de mult si de prost. Se apeleaza tot mai mult la materiale "monstruoase" pentru respectiva zona. Tabla, culori tipatoare si altele", a spus Andresoiu, subliniind faptul ca la un moment dat va ramane din Delta doar un loc de pescuit si de vanat.

Acesta a exemplificat prin faptul ca, de cele mai multe ori, cei care comanda un proiect unui arhitect de casa in Delta au in minte altceva decat insusi arhitectul. Pentru ei, casa are un acoperis si este un refugiu al intimitatii, iar pentru arhitect e o arta, un spectacol. Acesta a spus ca e nevoie de idei si arhetipuri insuflate oamenilor.
La prezentarea pentru studentii de la arhitectura au fost date ca exemple case care au integrat atat elemente moderne, cat si traditionale. "Imi plac satele si casele mici pescaresti traditionale, care sunt mici, dar absolut minunate", a mai spus arhitectul Andresoiu, adaugand faptul ca va lansa un album cu astfel de case.

Tot in cea de-a patra zi a Scolii de arhitectura si design interior 1001Case, producatorul de materiale de construtii Mapei a facut o prezentare privind oportunitatea, dar si provocarea pe care o reprezinta mozaicul si rosturile. Constructorul a prezentat atat materiale pentru rosturi rigide din ciment si rasini reactive, precum si pentru rosturi elastice. "Aici este marea provocare a arhitectului: sa impace conflictul dintre functii, pret si aspect atunci cand lucreaza cu mozaic si rosturi. Multe dintre materiale nu-si pastreaza in timp culoarea, au de infruntat anumite conditii climaterice si regimuri de igiena si curatenie din partea proprietarilor", au spus reprezentantii Mapei.

Dezvoltarea companiei s-a bazat pe trei principii antreprenoriale: specializarea productiei, calitatea cercetarii si prezenta internationala, prin deschiderea de noi fabrici si sucursale pe cele cinci continente. Cresterea Mapei este sustinuta de un serviciu tehnic de calitate, de pregatire intensiva a personalului si de un sistem logistic foarte eficient.

Un invitat special al Scolii 1001Case de arhitectura si design interior a fost magister architect Angelo Roventa, care a vorbit despre cele mai recente preocupari in domeniul arhitecturii, din perspectiva personala, dupa o experienta de peste 20 de ani. Locuintele in panta, ferestrele spion, locuintele cu invelitoare, locuintele container, locuintele sociale si gazometrele din Viena au fost doar cateva exemple de case proiectate.

Dar cel mai interesant proiect al arhitectului a fost conceptul de casa elastica ce are camere cu mobilier modular ce poate fi comprimat pentru a castiga mai mult spatiu, plecand de la ideea ca in anumite momente ale zilei stam putin timp in anumite camere. Astfel, de la o suprafata utila de 50-55 m care urmeaza a fi ocupata de mobilerul intalnit in orice casa si o suprafata care, mai ales, va fi segmentata, se poate ajunge la o adunare a spatiului liber pana la 40-44 m. "Problema cu locuintele elastice e ca producatorii de mobilier nu le agreeaza pentru ca nu-si mai pot vinde tot "gunoiul" lor", a punctat Angelo Roventa.

source: BaniiNostri.ro

Centru de Excelenta pentru Studii Clinice in Bolile Cerebro-Spinale la Cluj-Napoca

Presedintele Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise, va propune plenului Consiliului Judetean aprobarea proiectului "Centrul de Excelenta pentru Studii Clinice in Bolile Cerebro-Spinale", proiect initiat de catre Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Cluj-Napoca.
Locatia propusa pentru crearea "Centrului de Excelenta pentru Studii Clinice in Bolile Cerebro-Spinale" este un teren in suprafata de 1574 mp, proprietate publica a Judetului Cluj, aflat in administrarea Consiliului Judetean Cluj. Terenul a facut obiectul unor hotarari de consiliu judetean de concesionare in vederea realizarii unui centru de imagistica.

Procedura de concesiune a fost anulata prin hotarare judecatoreasca si s-a dispus organizarea unei noi licitatii cu acelasi obiect. Firmele SC Scandia Imagistica Cluj SRL si SC Medinst Diagnostic Romano-German SRL au depus la Consiliul Judetean Cluj adrese prin care renunta la orice pretentii legate de punerea in executare a hotararilor judecatoresti.

"Ne vom implica in acest important proiect, deoarece prin realizarea Centrului se realizeaza un pol de excelenta unic, prin care se va permite asigurarea unei baze de asistenta medicala, cercetare stiintifica si didactica de varf in domeniul neuro-stiintelor, printr-o abordare multidisciplinara", considera presedintele CJ, Alin Tise.

Proiectul va fi depus pentru finantare prin Programul Operational Sectorial "Cresterea Competitivitatii Economice", Axa prioritara 2 - Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare; Domeniul major de interventie 2.2 - Investitii in infrastructura de CDI; Operatiunea 2.2.1- Dezvoltarea infrastructurii CD existente si crearea de noi infrastructuri CD (laboratoare, centre de cercetare);

Programul operational sectorial "Cresterea competitivitatii economice" (POS CCE) este unul dintre cele sapte programe operationale sectoriale (POS-uri) - instrumente pentru realizarea prioritatilor trasate prin Cadrul National Strategic de Referinta (CNSR) si prin Planul National de Dezvoltare (PND) 2007 - 2013. Aceste documente strategice la nivel national urmaresc consolidarea si aplicarea in Romania a politicilor de coeziune sociala si economica si a celor de dezvoltare regionala cu adaptarea corespunzatoare a acestora la politicile europene si la strategia Lisabona, orientata cu precadere spre cresterea economica si crearea de locuri de munca.