Diferenţele dintre regiuni, reduse la etichete lipite de fruntea celorlalţi, capătă proporţii doar în mintea unora dintre români.
În locul unei călătorii de la vest la est, pe ruta Timişoara-Iaşi, vă propunem azi una ceva mai complicată, cu obstacole, printre mentalităţile românilor.
Din simplul motiv că e ciudat să ne arătăm revoltaţi de atitudinea unora dintre italieni la adresa românilor atâta vreme cât între graniţele ţării noastre funcţionează prejudecăţi similare. Îngrămădiţi în tipare, moldovenii sunt leneşi, ardelenii - înceţi, oltenii - buni de gură. O parte dintre noi caută diferenţele - stereotipuri, în fapt -, ne clădim superioritatea pe ele.
Articolul „Reportaj în «trenul foamei»” publicat, ieri, în EVZ, a stârnit reacţii dintre cele mai diverse pe forumul ziarului şi a reaprins discuţia legată de etichetele regionale pe care ni le punem unii altora de sute de ani.
Este vorba despre o călătorie cu aşa-numitul „tren al foamei” - ruta Iaşi- Timişoara -, cu personajele sale pitoreşti. Pornind de la articolul din ediţia de ieri şi de la comentariile de pe forum - în jur de 200 aseară -, am încercat să reconstituim imaginea României de azi, cu prejudecăţile sale învelite de multe ori în bancuri, dar nicidecum inofensive.
Am discutat cu bănăţeni, moldoveni şi munteni despre ceea ce ne desparte şi mai ales despre sursele prejudecăţilor întinse dinspre o regiune istorică spre cealaltă.
Am aflat că bănăţenii au un motiv întemeiat să se creadă „fruncea”, dar şi că mitul sărăciei moldovenilor pare perimat.
De etichete nu vom scăpa prea curând, susţin însă specialiştii. Vom râde şi mâine - la fel ca ieri - la bancuri bune cu moldoveni, olteni şi ardeleni. Nu le vom lua însă niciodată drept planşe anatomice ale românilor de ici şi de dincolo.
ÎN AŞTEPTAREA EVOLUŢIEI
Doar o Românie dezvoltată ne va scăpa de etichete
„Moldovenii au rang inferior în ţara asta, gura mică şi la muncă, nu la făcut copii, nespălaţilor!”. O asemenea „apreciere” din partea unui român nu trebuie să ne deranjeze dacă suntem moldoveni, ci să ne pună pe gânduri, susţin specialiştii.
„Ar trebui să înţelegem care e cauza afirmaţiei, mai degrabă. Generalizând, cum face cel căruia îi aparţine afir ma ţia, înseamnă că, până la urmă, toţi românii sunt «nespălaţi». Dacă spunem noi despre noi asta, n-ar trebui să ne mire ce zic străinii”, crede sociologul Bogdan Voicu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, ploieştean la origine.
Potrivit lui Voicu, diferenţele dintre moldoveni, munteni şi bănăţeni nu sunt directe, date de aria geografică, ci „la nivel de educaţie, de venituri, intrinseci fiecărui individ”.
„Decalajul între regiuni e istoric: Transilvania, Banatul, Bucureştiul şi Valea Prahovei - mai dezvoltate, Moldova şi Muntenia - mai sărace. În condiţiile în care Moldova e deopotrivă mai săracă şi mai puţin educată decât restul ţării, diferenţele la nivel individual par a veni de la nivel geografic. E doar o aparenţă. Nu faptul că eşti moldovean te face altfel decât bănăţean, ci faptul că eşti mai mult sau mai puţin educat”, explică Voicu, potrivit căruia etichetele „sunt în principiu mincinoase”.
Generalizarea, o idioţenie
„Etichetele pe care ni le aplicăm sunt imagini ale unei provincii despre o alta. Despre bănăţeni se spune că sunt cei mai gospodari, lucru adevărat şi sur prinzător: în anii ’50, când au fost aduşi în Bărăgan din cauza conflictelor cu Iugoslavia, au reuşit să-şi facă gospodării de la zero, devenind în scurt timp fruntaşi. Sunt mărturii reale ce confirmă asta”, arată etnologul bucureştean Şerban Anghelescu.
În orice ţară există diferenţe de caracter regional. Nu ţin de realitatea strictă, ci de felul în care se percep oamenii. Anghelescu îşi aminteşte un fragment din „Descriptio Moldaviae” (Dimitrie Cantemir), care i-ar face să mustăcească pe bănăţeni: „Pe la 1700 s-au întâlnit la graniţă, într-un concurs de băutură, un moldovean şi un muntean. A câştigat moldoveanul, după ce munteanul a băut până a murit. Moldoveanul a fost chiar boierit de domnitor pentru că nu-şi făcuse zona de ruşine”.
Etnologul spune însă că întâmplarea nu trebuie să ne păcălească: „E o absurditate să generalizezi”. De aceeaşi părere e şi Voicu: „Eticheta e instrumentul folosit de cei care dau explicaţii simple. Ca şi cum am spune că românii sunt prost-crescuţi bazându-ne pe un singur exemplu”.
Că „ştampilele” puse în fruntea regiunilor istorice sunt stupide crede şi omul de televiziune Dan Negru, timişorean 100%, bucureştean de nevoie: „O idioţenie! Eu nu mă consider cu nimic inferior unui cetăţean din New York doar pentru că el e cetăţean american, iar eu român!”.
Cu toate acestea, nu poate să nu confirme imaginea proastă a moldovenilor în Banat. „Aş minţi dacă n-aş recunoaşte că marile prejudecăţi sunt în Banat şi Ardeal vizavi de restul ţării. Totul pleacă de la trecut, de ce au văzut bunicii noştri când s-au ridicat pe vârfuri. Când eram acasă şi mă ridicam pe vârfuri, eu vedeam Viena, din Bârlad se vede ceaţa Rusiei, din Bucureşti - Istanbulul. Când merg acum acasă, bunica, bunicul, vecinii, mulţi oameni instruiţi, cu toţii se mi ră cum reuşesc cu «miticii ». D’Artagnan, când a vrut să se facă muschetar, a plecat la Paris, aşa şi eu, am venit la Bucureşti”, adaugă Dan Negru.
El este de părere că „generalizarea stupidă” a căpătat amploare pe vremea comunismului, când moldoveni săraci, nu din vina lor, au fost nevoiţi să-şi caute un rost în Banat.
În locul unei călătorii de la vest la est, pe ruta Timişoara-Iaşi, vă propunem azi una ceva mai complicată, cu obstacole, printre mentalităţile românilor.
Din simplul motiv că e ciudat să ne arătăm revoltaţi de atitudinea unora dintre italieni la adresa românilor atâta vreme cât între graniţele ţării noastre funcţionează prejudecăţi similare. Îngrămădiţi în tipare, moldovenii sunt leneşi, ardelenii - înceţi, oltenii - buni de gură. O parte dintre noi caută diferenţele - stereotipuri, în fapt -, ne clădim superioritatea pe ele.
Articolul „Reportaj în «trenul foamei»” publicat, ieri, în EVZ, a stârnit reacţii dintre cele mai diverse pe forumul ziarului şi a reaprins discuţia legată de etichetele regionale pe care ni le punem unii altora de sute de ani.
Este vorba despre o călătorie cu aşa-numitul „tren al foamei” - ruta Iaşi- Timişoara -, cu personajele sale pitoreşti. Pornind de la articolul din ediţia de ieri şi de la comentariile de pe forum - în jur de 200 aseară -, am încercat să reconstituim imaginea României de azi, cu prejudecăţile sale învelite de multe ori în bancuri, dar nicidecum inofensive.
Am discutat cu bănăţeni, moldoveni şi munteni despre ceea ce ne desparte şi mai ales despre sursele prejudecăţilor întinse dinspre o regiune istorică spre cealaltă.
Am aflat că bănăţenii au un motiv întemeiat să se creadă „fruncea”, dar şi că mitul sărăciei moldovenilor pare perimat.
De etichete nu vom scăpa prea curând, susţin însă specialiştii. Vom râde şi mâine - la fel ca ieri - la bancuri bune cu moldoveni, olteni şi ardeleni. Nu le vom lua însă niciodată drept planşe anatomice ale românilor de ici şi de dincolo.
ÎN AŞTEPTAREA EVOLUŢIEI
Doar o Românie dezvoltată ne va scăpa de etichete
„Moldovenii au rang inferior în ţara asta, gura mică şi la muncă, nu la făcut copii, nespălaţilor!”. O asemenea „apreciere” din partea unui român nu trebuie să ne deranjeze dacă suntem moldoveni, ci să ne pună pe gânduri, susţin specialiştii.
„Ar trebui să înţelegem care e cauza afirmaţiei, mai degrabă. Generalizând, cum face cel căruia îi aparţine afir ma ţia, înseamnă că, până la urmă, toţi românii sunt «nespălaţi». Dacă spunem noi despre noi asta, n-ar trebui să ne mire ce zic străinii”, crede sociologul Bogdan Voicu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, ploieştean la origine.
Potrivit lui Voicu, diferenţele dintre moldoveni, munteni şi bănăţeni nu sunt directe, date de aria geografică, ci „la nivel de educaţie, de venituri, intrinseci fiecărui individ”.
„Decalajul între regiuni e istoric: Transilvania, Banatul, Bucureştiul şi Valea Prahovei - mai dezvoltate, Moldova şi Muntenia - mai sărace. În condiţiile în care Moldova e deopotrivă mai săracă şi mai puţin educată decât restul ţării, diferenţele la nivel individual par a veni de la nivel geografic. E doar o aparenţă. Nu faptul că eşti moldovean te face altfel decât bănăţean, ci faptul că eşti mai mult sau mai puţin educat”, explică Voicu, potrivit căruia etichetele „sunt în principiu mincinoase”.
Generalizarea, o idioţenie
„Etichetele pe care ni le aplicăm sunt imagini ale unei provincii despre o alta. Despre bănăţeni se spune că sunt cei mai gospodari, lucru adevărat şi sur prinzător: în anii ’50, când au fost aduşi în Bărăgan din cauza conflictelor cu Iugoslavia, au reuşit să-şi facă gospodării de la zero, devenind în scurt timp fruntaşi. Sunt mărturii reale ce confirmă asta”, arată etnologul bucureştean Şerban Anghelescu.
În orice ţară există diferenţe de caracter regional. Nu ţin de realitatea strictă, ci de felul în care se percep oamenii. Anghelescu îşi aminteşte un fragment din „Descriptio Moldaviae” (Dimitrie Cantemir), care i-ar face să mustăcească pe bănăţeni: „Pe la 1700 s-au întâlnit la graniţă, într-un concurs de băutură, un moldovean şi un muntean. A câştigat moldoveanul, după ce munteanul a băut până a murit. Moldoveanul a fost chiar boierit de domnitor pentru că nu-şi făcuse zona de ruşine”.
Etnologul spune însă că întâmplarea nu trebuie să ne păcălească: „E o absurditate să generalizezi”. De aceeaşi părere e şi Voicu: „Eticheta e instrumentul folosit de cei care dau explicaţii simple. Ca şi cum am spune că românii sunt prost-crescuţi bazându-ne pe un singur exemplu”.
Că „ştampilele” puse în fruntea regiunilor istorice sunt stupide crede şi omul de televiziune Dan Negru, timişorean 100%, bucureştean de nevoie: „O idioţenie! Eu nu mă consider cu nimic inferior unui cetăţean din New York doar pentru că el e cetăţean american, iar eu român!”.
Cu toate acestea, nu poate să nu confirme imaginea proastă a moldovenilor în Banat. „Aş minţi dacă n-aş recunoaşte că marile prejudecăţi sunt în Banat şi Ardeal vizavi de restul ţării. Totul pleacă de la trecut, de ce au văzut bunicii noştri când s-au ridicat pe vârfuri. Când eram acasă şi mă ridicam pe vârfuri, eu vedeam Viena, din Bârlad se vede ceaţa Rusiei, din Bucureşti - Istanbulul. Când merg acum acasă, bunica, bunicul, vecinii, mulţi oameni instruiţi, cu toţii se mi ră cum reuşesc cu «miticii ». D’Artagnan, când a vrut să se facă muschetar, a plecat la Paris, aşa şi eu, am venit la Bucureşti”, adaugă Dan Negru.
El este de părere că „generalizarea stupidă” a căpătat amploare pe vremea comunismului, când moldoveni săraci, nu din vina lor, au fost nevoiţi să-şi caute un rost în Banat.
"Aş minţi dacă n-aş recunoaşte că marile prejudecăţi sunt în Banat şi Ardeal vizavi de restul ţării. Dar generalizările sunt o idioţenie."
Dan Negru timişorean, om de televiziune
Dan Negru timişorean, om de televiziune
Agresivitate primară
„Stereotipuri”, aşa numeşte Stelian Dumistrăcel - profesor la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi şi bucovinean la origine - răutăţile care au ca unic fundament zona de baştină: „Să spui despre moldoveni că nu se spală e o răutate şi o lipsă de discernământ. Exemplu tipic de ceea ce eu numesc viziune reducţionistă, ideologie simplistă. A spune că moldovenii sunt infractori, de exemplu, e o exprimare a spiritului agresiv primar”.
Când „se vor avea românii ca fraţii”, fără să mai apeleze la micile etichetele regionale? „Când vom avea o ţară dezvoltată. Brucan a zis că în 20 de ani, dar termenul a expirat”, răspunde Bogdan Voicu. (A contribuit Andreea Archip)
„Stereotipuri”, aşa numeşte Stelian Dumistrăcel - profesor la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi şi bucovinean la origine - răutăţile care au ca unic fundament zona de baştină: „Să spui despre moldoveni că nu se spală e o răutate şi o lipsă de discernământ. Exemplu tipic de ceea ce eu numesc viziune reducţionistă, ideologie simplistă. A spune că moldovenii sunt infractori, de exemplu, e o exprimare a spiritului agresiv primar”.
Când „se vor avea românii ca fraţii”, fără să mai apeleze la micile etichetele regionale? „Când vom avea o ţară dezvoltată. Brucan a zis că în 20 de ani, dar termenul a expirat”, răspunde Bogdan Voicu. (A contribuit Andreea Archip)
"În condiţiile în care Moldova e deopotrivă mai săracă şi mai puţin educată decât restul ţării, diferenţele la nivel individual par a veni de la nivel geografic. E doar o aparenţă."
Bogdan Voicu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii
sursa: Evenimentul Zilei
